Cum transformam resursele in bani ?

Cum transformam resursele in bani ?
Comments Off on Cum transformam resursele in bani ?, 17/02/2014, by , in Fast learning

De multe ori uitam esentialul intr-o afacere : care este modelul nostru de business. Care sunt resursele si cum le transformam in bani? Este mai simplu  de schitat decat planul de afaceri dar este vital pentru fiecare etapa de crestere si necesita multa atentie.

 

De cate ori nu ne-am dorit sa deschidem o afacere si sa nu mai fim angajatii unui patron? Sau am reusit sa o pornim si ne am pierdut pe parcurs in problemele de zi cu zi ignorandu-le pe cele importante ?

De cele mai multe ori totul se naruie pentru ca nu pornim de la ceea ce oamenii de afaceri numesc «modelul de business ». Daca modelul este corect, evenimentele din timpul functionarii companiei pot fi trecute mult mai usor prin ajustari rezonabile.

Modelul de business  sau  «  business model » in limbajul de business consacrat  are o aplicabilitate imediata si ar trebui sa fie baza planului de afaceri.

Multi manageri si firme de consultanta transforma planul de afaceri intr-un material stereotip si birocratic, fara a expune esenta unei propuneri de business : cum transformam resursele in bani ?

Modelul de afaceri transforma ideile,  inovatiile sau noile tehnologii in bani, aducand valoare economica. In mod normal ar trebui sa fie primul stadiu al oricarei discutii despre un start–up sau preluarea unei afaceri. O idée mediocra cu un model de business bun poate genera averi,  pe cand o idée foarte buna cu un model slab duce la faliment sau  supravietuire temporara. Modelul de business poate fi schitat ca un proces cu input si output :

Intrari tehnice/inovatie    (input)              

Model de business  (sistem, procese)

 Valoare economica/financiara  (output)

Chesbrough si  Rosenbloom  considera ca modelul de business are mai multe componente :

–         descrie nevoia clientului si valoarea produsului/ serviciului din punctul de vedere al acestuia

–         identifica targetul,  piata , inclusiv segmentarea acesteia

–         cum va pastra compania o parte cat mai importanta din valoarea creata

–         cum se obtine profitul si care sunt marjele si oscilatiile sezoniere; limitele de investitii si  dezvoltare in care profitul se pastreaza

–         identificarea retelei si relatiilor  de business si a competitorilor si maximizarea profitului in raport cu conditiile pietei si cu estimarea trendurilor pe termen mediu si lung

–         stabilirea avanatajului competitiv (cost, diferentiere , target de nisa , sau alte avantaje).

Practic modelul de business este mult mai pragmatic decat planul de afaceri, concentrandu-se doar asupra creearii de valoare. Se vor adauga apoi elemente de strategie ce nu tin de modelul de business : cum se va sustine avantajul competitiv, cum va ajunge valoarea creeata la actionari sau alti detinatori de interese sau cum sunt rezolvate alte probleme adiacente (de exemplu probleme de mediu).

Modelul de business ramane cheia oricarei afaceri, chiar daca el este neglijat de o parte dintre oamenii de afaceri. Cand doi parteneri hotarasc sa inceapa o afacere, trebuie discutat intreg modelul de business si nu doar ideea sau cati bani avem si ce am putea face cu ei. Este vital pentru afacerea noastra sa alocam destul timp pentru definirea modelului de business, pentru ca el reprezinta cheia afacerii noastre.

Se pot analiza modele de business celebre, de la Coca Cola, McDonalds (cu adevaratul sau imperiu imobiliar) sau Xerox Company.

Cand a introdus pentru prima oara copiatorul “uscat”, fara substante fotografice, compania Xerox nu a fost luata in serios. Costurile erau destul de mari iar jucatorii din piata nu considerau ca noul copiator avea viitor. Xerox nu a renuntat insa la idée si – in contextul in care nu putea reduce costurile de productie intr-un timp scurt – a redefinit modelul de afacere: a inchiriat clientilor aparatele la un pret relativ scazut si a taxat doar clientii care aveau peste 2000 de copii pe luna (la acea vreme se efectuau 20 – 25 de copii pe zi, si tot ce era sub 2000 de copii era gratis conform noului model de business). Xerox a mizat cu noul model pe cresterea multiplicarii, ceea ce s-a si intamplat, companiile ajungand in doar cateva luni sa depaseasca 2000 de copii pe zi. Ca urmare, Xerox a avut o crestere anuala de aproximativ  40 % in urmatorii 12 ani.

Sa nu uitam ca scopul unui business este in primul rand de a aduce profit si apoi de relationare sau pozitie sociala….

 

 

About Business Editor